Cosmarul unei prime intalniri

Un fior imi strabate tot corpul,obrajii imi sunt arsi treptat de focul pasiunii.Un val de andrenalina face ca inima sa-mi bata tot mai repede,transformandu-se intr-un nod ce-mi taie rasuflarea.Fluturi se zbat prinsi intr-o inchisoare singura,stomacul.Printr-un singur "buna" incepe tortura unei conversatii fara sfarsit,din cauza clipelor ce se scurg inadins prea lent.Gandurile provocate de ezitari imi sugruma tot curajul.Incep sa ma pierd in amintiri,incerc sa uit de persoana ce sta langa mine.Oare ce asteapta?Nu-mi pot imagina.Acum am senzatia ca Titanicul se scufunda odata cu mine si nu e nicio barca de rezerva...voi muri curand...
"Ai patit ceva?",intreaba el politicos.Daca am patit ceva?!Datorita lui sunt in starea asta!Un inger blond,venit in linistea uitarii,prototipul desertaciunii,un hot care mi-a furat sufletul,un strigoi translucid ce bantuie ...Incerc in zadar sa-i raspund.Buzele arzatoare,gura uscata,mainile tremurande atunci cand imi atinge "din gresala" fata,toate mi se potrivesc.Tot la imitiativa lui cad incert pe banca.Ma simt incompleta,dar plina de speranta,de dorinta,de...of,timiditate!Asta-i cuvantul ce ma impiedica sa-i fur un sarut!Am fi chit.Cum sa fac asta?Eu?De ce nu el?El m-a invitat,el a cerut sa-si petreaca timpul cu mine si tot el sesizaseprobabil acum ca a facut o gresala.Ridicandu-se de pe banca,ma anunta ca trebuie sa plece.El dispare fastacit.Imi atinge obrazul,apoi dispare in noapte.
Cineva suna la usa,ma trezesc,a fost doar un vis...doar un cosmar!Ma indrept spre vizor.Este el.Inima incepe sa-mi bata mai tare,roseala din obraji,fluturasii...